Ateliere de meșteșugărit
în Lunca Prutului
Atelierul Meșterului lemnar Nicolae Luncă
Situat în extremitatea sudică a Moldovei în satul Giurgiulești, atelierul meșterului găzduiește pentru prelucrarea lemnului cu respect față de respectând tradițiile din regiuneși moștenirea îndelitnicirii lemnăritului de la de la tatăl său. Atenția la detalii îl ajută pe Nicolae Luncă să creeze în atelier lucrări unice și durabile, reușind să transforme lemnul în creații ce îmbină frumusețea estetică cu utilitatea practică. Astfel, meșterul confecționează cu dibăcie atât linguri, tocătoare, platouri, suporturi pentru lumânări, scaune mici și mari, cât și diverse sculpturi din lemn.
Atelierul Meșteriței Elizaveta Dorin
În satul Colibași, fiind inspirată de profesoara de biologie în lucrul cu fibrele vegetale, a început drumul de meșteșugar doamna Elizaveta. Astăzi, la atelier doritorii pot confecționa diferite lucrări din paie precum tablouri sau pălării. Pe parcursul anilor doamna Elizaveta a îndrăgit nespus și ia. Asta pentru că ia sau „cămașa cu altiță” face parte din portul popular românesc și leagă istoria de odinioară de istoria actuală a noastră, a tuturor. Ea reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime apartenența la o comunitate, la o regiune, să transpună stări sufletești și evenimente importante sau uzuale din viața omului. Să nu uităm că pe timpuri, oamenii îmbrăcau ia atât în zilele de sărbătoare, cât și la muncile câmpului.
Atelierul de Meșteșuguri Populare Valentina Grigoriță
În satul Manta și a luat naștere din marea pasiune a doamnei Valentina pentru țesătorie Atelierul de meșteșuguri populare. Dacă în trecut materia primă folosită la țesutul covoarelor moldovenești era de origine locală, obținută în gospodăria proprie, iar prelucrarea lânii, cânepei și inului, precum torsul și vopsitul firelor se făceau în condiții casnice, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, urzeala de lână începe să fie înlocuită cu cea de cânepă sau bumbac. Astăzi această tradiție s-a adaptat, iar meșterița noastră folosește drept materie primă hainele vechi, care în loc de a fi aruncate la gunoi, ajung a fi reciclate iar din acestea sunt create țoluri multicolore care împodobesc casele moldovenilor.
Atelierul de Pielărie a lui Gheorghe Burcă
Atelierul mejterului de pielărie se află în satul Manta, dar până a vorbi despre atelier este musai să menționăm că cultura și tradițiile locale sunt reprezentate de cântecul popular și hora ”ca la sud”, care de altfel sunt foarte contagioase. Atunci când muzica răsună, moldovenii se iau de mână și se mișcă în ritm vioi acompaniați de instrumente precum cimpoi, fluier, acordeon și inegalabila tobă. Pentru a descoperi această părticică a tradițiilor moldovenești și pentru a avea parte de experiențe inedite, vă invităm la atelierul lui badea Gheorghiță, unde veți putea confecționa articole tradiționale din piele precum tobe, opinci, centuri sau bice dar și unde veți avea ocazia de a bate toba în ritmuri sudice.
Cum ajungi
în Lunca Prutului
Amplasarea regiunii noastre acoperă mai multe sate din sudul Moldovei, aici oaspeții ajung mai des cu transportul personal, ori ca alternativă sunt disponibile rutele inter-urbane de transport public.
Te invităm să te informezi și despre Accesul în Lunca Prutului.
Principalele direcții de călătorie spre Lunca Prutului sunt orașele din proximitate din România, sau escapadele din Chișinău, în cazul destinațiilor de deplasare de 2 ore recomandăm să planifici întoarcerea a doua zi, astfel vei reuși să explorezi regiunea noastră revenind în forță spre casă după odihnă peste noapte la una din pensiunile rurale.
De la Chișinău
pe traseul M3 către Vulcănești, prin Slobozia Mare pe R34
Timp de deplasare: 3 ore
Vezi traseul în Google Maps sau construiește ruta optimă în Waze
De la Bacău
pe traseul DN2 și DN11A prin Bârlad, către vama Oancea, prin Cahul pe R34
Timp de deplasare: 2,5 ore
Timp în vamă: aprox. 30 minute
Vezi traseul în Google Maps sau construiește ruta optimă în Waze
De la Galați
pe traseul E584 către vama Giurgiulești, apoi pe R34
Timp de deplasare: aprox. 1 oră
Timp în vamă: aprox. 1 oră
Vezi traseul în Google Maps sau construiește ruta optimă în Waze
De la Constanța
spre Brăila către vama Giurgiulești, apoi pe R34
Timp de deplasare: 1 oră
Timp în vamă: aprox. 1 oră
Vezi traseul în Google Maps sau construiește ruta optimă în Waze
Conexiunea principală spre Lunca Prutului este de la Gara de Sud din Chișinău, dacă alegi să călătorești cu transportul în comun, îți recomandăm insistent să alegi preventiv un loc de cazare la una din pensiunile din luncă sau dacă optezi pentru camping cu cortul agresează-te la Rezervația Prutul de Jos (+373 62 122 295) ca să îți sugereze locul potrivit unde poți înnopta în siguranță.
Spre Lunca Prutului
Punct de ambarcare: Gara de Sud
Debarcare: Satele din luncă
Orele:
12:00, 12:50, 15:15, 19:40
Timp de deplasare: 4 ore
Spre capitală
Punct de ambarcare: Giurgiulești
Debarcare: Gara de sud
Orele:
4.30, 5:45, 7.20, 9:40
Timp de deplasare: 4 ore