Atelierul de Pielărie a lui Gheorghe Burcă

Atelierul Meșterului lemnar Nicolae Luncă

Situat în extremitatea sudică a Moldovei în satul Giurgiulești, atelierul meșterului găzduiește pentru prelucrarea lemnului cu respect față de respectând tradițiile din regiuneși moștenirea îndelitnicirii lemnăritului de la de la tatăl său. Atenția la detalii îl ajută pe Nicolae Luncă să creeze în atelier lucrări unice și durabile, reușind să transforme lemnul în creații ce îmbină frumusețea estetică cu utilitatea practică. Astfel, meșterul confecționează cu dibăcie atât linguri, tocătoare, platouri, suporturi pentru lumânări, scaune mici și mari, cât și diverse sculpturi din lemn.

Atelierul Meșteriței Elizaveta Dorin

În satul Colibași, fiind inspirată de profesoara de biologie în lucrul cu fibrele vegetale, a început drumul de meșteșugar doamna Elizaveta. Astăzi, la atelier doritorii pot confecționa diferite lucrări din paie precum tablouri sau pălării. Pe parcursul anilor doamna Elizaveta a îndrăgit nespus și ia. Asta pentru că ia sau „cămașa cu altiță” face parte din portul popular românesc și leagă istoria de odinioară de istoria actuală a noastră, a tuturor. Ea reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime apartenența la o comunitate, la o regiune, să transpună stări sufletești și evenimente importante sau uzuale din viața omului. Să nu uităm că pe timpuri, oamenii îmbrăcau ia atât în zilele de sărbătoare, cât și la muncile câmpului.

Atelierul de Meșteșuguri Populare Valentina Grigoriță

În satul Manta și a luat naștere din marea pasiune a doamnei Valentina pentru țesătorie Atelierul de meșteșuguri populare. Dacă în trecut materia primă folosită la țesutul covoarelor moldovenești era de origine locală, obținută în gospodăria proprie, iar prelucrarea lânii, cânepei și inului, precum torsul și vopsitul firelor se făceau în condiții casnice, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, urzeala de lână începe să fie înlocuită cu cea de cânepă sau bumbac. Astăzi această tradiție s-a adaptat, iar meșterița noastră folosește drept materie primă hainele vechi, care în loc de a fi aruncate la gunoi, ajung a fi reciclate iar din acestea sunt create țoluri multicolore care împodobesc casele moldovenilor.

Atelierul de Pielărie a lui Gheorghe Burcă

Atelierul mejterului de pielărie se află în satul Manta, dar până a vorbi despre atelier este musai să menționăm că cultura și tradițiile locale sunt reprezentate de cântecul popular și hora ”ca la sud”, care de altfel sunt foarte contagioase. Atunci când muzica răsună, moldovenii se iau de mână și se mișcă în ritm vioi acompaniați de instrumente precum cimpoi, fluier, acordeon și inegalabila tobă. Pentru a descoperi această părticică a tradițiilor moldovenești și pentru a avea parte de experiențe inedite, vă invităm la atelierul lui badea Gheorghiță, unde veți putea confecționa articole tradiționale din piele precum tobe, opinci, centuri sau bice dar și unde veți avea ocazia de a bate toba în ritmuri sudice.